blog Echo

Ideea de nou nu este întotdeauna primită cu brațele deschise, în fapt, de cele mai multe ori, asupra inovațiilor planează neîncredere.
De ceva vreme, în școala românească și, cu precădere în sistemul privat de învățământ, au prins putere la început timidele metode “noi” de predare- învățare a limbilor străine. Ghilimelele de mai sus au menirea de a sublinia faptul că aceste metode nu sunt chiar nou apărute ca și realități de natură psihopedagogică, ci sunt doar aplicate de relativ puțin timp în sistemul nostru de învățământ.
Când ne găsim în fața misiunii de a preda o limbă străină copiilor, particularizând pentru limba engleză, metodele au ca fundament mecanisme și principii specifice învățării limbii materne, mecanisme care se pliază pe vârsta mică a cursanților.
Procesul de învățare a unei limbi străine de către copii este ghidat de metoda Total Physical Response. Premisele acestei metode sunt: copilul trebuie să perceapă ceea ce i se transmite vizual și / sau auditiv și să reacționeze în consecință, atât prin manifestări verbale, cât și nonverbal. Prima etapă, imperios necesar a fi parcursă, este aceea a înțegerii mesajului transmis, dovezile atingerii acestui nivel de către cursant fiind răspunsurile “cu întreg corpul”, întocmai cum sugerează numele metodei.
Considerăm că învățarea unei limbi străine este un proces îndelungat dacă scopul este acela de a cunoaște cât mai bine limba și de a o utiliza corect în conversații, mai târziu.
Utilizarea unor elemente concrete- obiecte reale, “realia”, a unor reprezentări vizuale ori audio, susține principiul învățării active, prin implicarea copilului în mod natural în procesul de învățare a limbii engleze.
Uneori, ni se demonstrează că aceste metode încetinesc procesul de însușire a cunoștințelor transmise. Este, desigur, nevoie de exerciții de repetiție, de jocuri și mișcare și acțiune care să îi antreneze pe cei mici. Însă tot noi ajungem să vedem că noțiunile predate lor încet, încet au fost temeinice.
De asemenea, ar fi ideal dacă toți copiii ar avea același ritm în asimilarea noțiunilor corespunzătoare fiecărei lecții, însă nu pornim de la aceleași premise întotdeauna. Iar copiii nu au aceeași deschidere spre ceva ce li se pare, inițial, nou, ori străin. Este important, însă, ca și trainerul, și părintele să fie conștienți de etapele și greutățile acestei frumoase călătorii de studiu al unei limbi străine pentru ca cel mic să nu perceapă presiuni și neplăceri, ci să simtă că activitățile sunt antrenante și cu finalitate. Această finalitate se poate reflecta în testele de la sfârșitul fiecărui trimestru, dar, începând cu anul acesta, și prin obținerea unor certificate Trinity ori Cambridge.
Cu referire la aceste examene, este nevoie să precizăm că metoda de predare la cursurile Echo Kids este întocmai aceea propusă de Institutul din Cambridge. Ne axăm pe bifarea cât mai multor niveluri de percepție a limbii din cele binecunoscute, ascultare, conversație, citire și scriere. Astfel că, la susținerea examenelor Trinity și Cambridge de la sfârșitul lunii mai și din luna iunie, nu vom avea emoții pentru micii noștri cursanți pentru că pregătirea psihopedagogică a examinatorilor, încurajările ulterioare trecerii cu brio a acestor examene și certificatele dobândite vor transforma această experiență într-una plăcută și vor transfera copiilor o continuă dorință de studiu.
Concluzionăm aceste idei afirmând încă o dată că vârsta copilăriei este cea propice deprinderii cât mai multor abilități și instrumentării minții celor mici cu “unelte” pe care le vor folosi toată viața, iar noi, păstrând acest credo ca fundament al activităților la Echo Kids, ne angajăm cu responsabilitate față de copii în procesul de învățare a limbilor străine.

Ziua de 17 martie este, de peste 200 de ani, sinonimă zilei Sfântului Patrick și se sărbătorește ca zi naţională a Irlandei.

Legenda spune că Patrick nu era irlandez. A fost răpit de piraţi la vârsta de 16 ani şi vândut ca sclav în Irlanda, ajungând, după aceea, să lucreze ca păstor. Numele de Patrick sau Patricus şi l-a luat pe coasta nordică a Galiei, unde s-a refugiat după ce a reuşit să scape de cei şase ani de sclavie. Avea tot felul de vise ciudate pe care le-a interpretat ca fiind misiunea dată lui din partea Domnului de a-i converti pe locuitorii păgâni ai Irlandei la creştinism. El a ales trifoiul drept simbol al Sfintei Treimi, apoi a călătorit prin toată Irlanda, predicând timp de 30 de ani şi încheiându-şi misiunea în ţinutul Down; aici a şi murit pe data de 17 martie 461 AD.

Din punct de vedere sărbătoricesc, pe 17 martie, în Irlanda, se aşează pe masă frunza de trifoi specifică Sfântului Patrick iar stăpânii casei “beau trifoiul” sorbind guri generoase dintr-o sticlă de whiskey. Sticla este, apoi, trimisă la bucătărie pentru a se bucura de ea şi servitorii. Nu se fac tranzacţii comerciale în ziua Sfântului Patrick, altfel autorii vor fi urmăriți de ghinion. O altă superstiţie spune că va avea un an mănos cel care va reuşi să treacă gheaţa de peste ape în ziua Sfântului Patrick. Copiii poartă pe umărul drept „crucile Sfântului Patrick”, cruci confecţionate din carton şi materiale textile, foarte colorate, menite să îi apere de boli.

În Irlanda, ziua de 17 martie este marcată de un festival de patru zile organizat la Dublin, festival care constă în programarea de concerte, petrecerea în parcuri de amuzament şi organizarea a peste cincizeci de parade. Dincolo de Irish Sea, Turnul din Pisa al Italiei îmbracă o mantie verde an de an, alăturându-i-se clădirea Crysler din New York, London Eye din Marea Britanie şi Opera din Sydney. În Germania, Japonia, Belgia, chiar și în Rusia, comunitatea irlandeză organizează parade în centrul oraşului. În Argentina, parada este înlocuită de o petrecere în stradă, cu muzică şi dans. Și în România petrecăreții irlandezi ori cu pasiuni ce țin de cultura Irlandei își dau întâlnire și, în haine specifice, ascultă muzică tradițională, dansează și cântă.

Astfel, aproape în toate ţările în care este sărbătorit, cuvintele- cheie sunt petrecere şi voie bună; numai în Irlanda ziua Sfîntului Patrick este mai mult o sărbătoare religioasă, similară Paştelui şi Crăciunului, mulţi creştini începând această zi cu slujba de la biserică.

Cum dragostea de mamă este universală și cum acolo unde sunt mulți copii, sunt și multe mame, ne-am apucat și noi, cei de la Echo Kids, să onorăm cum se cuvine sărbătoarea tuturor mămicilor din lume.

Ne-am înarmat, deci, vitejește cu hârtie, lipici, foarfece, flori, fluturi, gânduri frumoase, urări, poezii și alte “acareturi” necesare creării unor capodopere în materie de felicitări personalizate și am purces spre a făuri, fiecare pentru mămica lui, “cards and books” care mai de care mai originale și mai expresive.

Cei mai mici ai noștri, neavând foarte la-ndemână forța magică a cuvântului scris, au pus toată dragostea lor în flori și fluturi decupați, în steluțe și chiar în avioane și rachete (în cazul unor băieței mai îndrăzneți), desenate pe ceea ce a devenit un tablou naiv intitulat “I love you, Mummy!”. Evocatoarele cuvinte din titlu au fost probabil repetate fără întrerupere în drumul spre casă din teama de a nu fi uitate înainte de a fi rostite ca mesaj absolut de “Ziua mamei”.

Școlarii, mai mici sau mai mari, au creat cu dibăcie câte o “cărticică” pentru mamele lor, cărticică ale cărei file conțineau, la rând fiecare, câte un gând frumos, o idee de oferit în dar mamelor. Și, chiar dacă, în unele cazuri “My Mum deserves a big HUG” s-a transformat total neintenționat, în “My Mum deserves a big BUG”, cărțuliile au ieșit frumoase, ingenioase și, mai ales, sperăm noi, valoroase pentru cele cărora le-au fost oferite cu mult drag.

În speranța că felicitările și cărticelele au fost însoțite și de multe îmbrățișări, dar și de materializarea măcar a câtorva dintre filele lor (mai puțin cea cu “big BUG”), le felicităm și noi pe mămicile Echo Kids pentru copiii minunați și speciali cu care avem plăcerea să învățăm limba engleză.