Tot mai mulți tineri sunt preocupați de perfecționarea cunoștințelor de limbi străine în cadrul instituțiilor specializate, mai ales de când, conform noilor reglementări ale Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, necesitatea unui certificat de competențe lingvistice îi poate scuti de susținerea unei probe în cadrul examenului de bacalaureat. Acest lucru le dă mai multă libertate, și astfel, tinerii pot să aloce mai mult timp studiului pentru pregătirea la celelalte probe și, de ce nu, pentru examenul de admitere în cadrul universităților. De asemenea, tarifele pentru cursurile de grup sunt accesibile tuturor elevilor/studenților, iar dacă aceștia sunt posesori de card ISIC beneficiază și de o reducere de 10% în toate centrele partenere. La fel de important este și programul cursurilor, care se desfășoară în general după amiaza, după orele de școală. Cursurile de grup se desfăşoară într-o manieră interactivă, cu accentul pus pe toate cele 5 skills-uri, în special pe comunicarea în limba străină învățată, prin implicarea cursanţilor în activităţile de speaking şi role-play.
Tocmai pentru că sunt foarte interactive, cursanții sunt convinși să se înscrie la nivelele următoare, și astfel, sunt grupe care încep de la 0 și ajung la un nivel avansat, desigur cu muncă, perseverență și o atmosferă relaxantă.
Este surprinzător numărul din ce în ce mai mare al tinerilor care optează pentru studierea limbilor mai rare pentru a pleca la o bursă, la un master sau la un doctorat în străinătate. Tuturor tinerilor dornici să acumuleze noi cunoștinte, celor care doresc să-și îmbunătățească nivelul de exprimare, dar și celor care vor să-și deschidă noi orizonturi le sugerez să urmeze un curs de limba suedeză, norvegiană, olandeză, japoneză, chineză, daneză etc. La ECHO, astfel de cursuri se desfășoară doar în regim individual, unde atenția trainerul este alocată în totalitate cursantului, lucru care ajută la acumularea cunoștințelor într-un timp mai scurt și exclusiv pe nevoile acestuia. De asemenea, cei care au un nivel avansat de cunoştinţe într-o limbă de largă circulație optează pentru cursurile de pregătire pentru examene recunoscute internațional, precum Cambridge, Cambridge, Ielts, Toefl, Dalf, Toeic, Dele etc, care îi pot ajuta să aplice pentru diverse joburi chiar și în străinătate. Iar tinerii care vor să profite de vacanță, în fiecare vară, după terminarea școlii, pot îmbina utilul cu plăcutul, participând la cursuri de limba engleză de conversație, unde pot „tăifăsui” (Cursurile chiar poartă numele ENGLISH TAIFAS) pe diferite teme de discuție. Recomand cu mare căldură aceste cursuri tinerilor care vor să comunice fluent și fără inhibiții în limba engleză. Cursurile sunt concepute ca o dezbatere, axându-se pe situaţii reale cu care cursantul se poate confrunta în relaţii cu persoane de origine străină – la evenimente internaţionale, vizite pe parcursul unei călătorii în străinătate: orientare în spaţiu, restaurante, magazine, muzee, aeroport, cultură și turism.
Cursurile oferite de ECHO, se adresează „tinerilor” cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani, pe care îi așteptăm cu mare drag să pătrundă în cultura și universul limbilor străine.
News #3
1. Talk your way into a new job, in a new language
English may be the lingua franca of the business world, but if you’re not up for a rendezvous with a language prof, you could be drawing your own limits.
“Foreign languages these days have only advantages,” notes global citizen coach Elizabeth Kruempelmann — and that’s not just for the time zone-trotting polyglots who close deals in foreign restaurants before jetsetting to exotic airports.
2. Foreign language skills are essential for global business journalists
Angel Gonzalez, who in recent weeks of his coverage for Dow Jones News Wires has flown over the BP oil spill by helicopter and ridden in boats with local officials, is the prototype for today’s global business journalist.
He is trilingual, he writes online, he writes for print, he does video and he has written a number of long stories on his BlackBerry. Whatever works at the time.
In today’s coverage, fluency in languages other than English and confidence in reporting with a variety of mediums makes a journalism graduate attractive to global business journalism organizations expanding their reach country by country. News bureaus in places like Shanghai and Dubai want bilingual reporters.
Motto: “Limba universală nu este engleza, ci engleza vorbită prost.”
Fraza este desprinsă din piesa de teatru ”Diatriba de amor contra un hombre sentado” (netradusă în limba română) scrisă de Gabriel Garcia Marquez. Piesa nu avea legătură nici pe departe cu subiectul în cauză, însă s-ar putea spune că fraza respectivă rezumă foarte bine situația actuală în privința limbilor străine zise de circulație universală, în special a limbii engleză, despre care majoritatea au o ”vagă idee”, însă nu o cunosc în profunzime sau nu au învățat-o într-un cadru formal, în instituții de învățământ sau în centre de specialitate.
Actualmente, limba engleză a devenit un “must have”. Ni se cere la locul de muncă, atunci când aplicăm pentru burse / internship-uri în străinătate. Este limba pe care o auzim cel mai des la televizor (filme, programe muzicale), în cadrul conferințelor internaționale, în ziare, ca să nu mai vorbim de internet. Fără să ne dăm seama, am împrumutat cuvinte și expresii pe care le utilizăm curent: meeting, speech, week-end, know-how, workshop, job, briefing, feed-back, training, jogging, benchmarking, manager, leader, și lista poate continua, pe unele dintre ele ajungând chiar să le ortografiem ”românește” (miting, lider etc.).
Mai mult decât atât, cunoașterea limbii engleze a devenit nu doar o necesitate pentru oricine, ci și o chestiune de la sine înțeleasă. Angajatorii, în special, cer angajaților să cunoască și o altă limbă străină pe lângă limba engleză, întrucât se presupune că limba engleză este, oricum, deja asimilată din școală etc.
Dar oare chiar așa este? Experiența ne spune că lucrurile nu stau chiar atât de bine. Sigur că engleza este noua lingua franca a sfârșitului de secol XX și până în prezent. Dar, din toți cei care o cunosc, cei care știu să o vorbească ”așa cum trebuie” (corect din punct de vedere gramatical, folosind un vocabular diversificat și practic gândind și dezvoltând idei în această limbă într-o manieră elaborată, corectă și coerentă) ar reprezenta cam 50%. Restul știu să se descurce pentru că au învățat-o într-un cadru informal: frecventând rețele electronice de socializare, călătorind în țări vorbitoare de limba engleză sau discutând cu parteneri de afaceri străini. Mulți dintre ei o amestecă cu alte limbi (de obicei, limba maternă), dând naștere la forme hibride, ce poartă nume precum Spanglish, Franglais (Frenglish), Rongleză.
Această situație are atât consecințe pozitive, cât și consecințe negative. În rubrica pozitive putem nota faptul că un anumit film sau un anumit gen de muzică îl poate inspira pe un fan să învețe limba engleză învățând pe de rost replicile din film sau versurile din melodia preferată (cum povestea un client al ECHO la un moment dat că a fost inspirat să învețe limba engleză auzind versurile de la melodia Hey Jude a formației Beatles).
De partea cealaltă se află situații în care limba engleză vorbită la modul defectuos a avut consecințe negative pentru interlocutori. Situațiile de care vorbesc se întâmplă cu precădere în cazul în care două sau mai multe persoane care nu sunt vorbitori nativi nu au cum comunica decât prin intermediul limbii engleze (doi parteneri de afaceri din țări diferite, doi studenți din Europa care au primit o bursă într-o țară asiatică și sunt, timp de un an de zile colegi de cameră la cămin), iar una dintre ele are cunoștințe lingvistice generale ”precare”, dobândite cu precădere într-un cadru informal sau neactualizate. Mai multe persoane, confruntate cu una din cele două situații descrise mai sus, au mărturisit că, deși înainte de a pleca erau foarte stăpâne pe cunoștințele lor de limba engleză, interacționând cu alți străini care care învățaseră limba engleză din surse informale, și-au adaptat, fără să vrea, modul de a comunica în engleză în funcție de capacitățile interlocutorului. Acest lucru a dus la o degradare a noțiunilor cunoscute și aplicate corect până atunci. Persoanele în cauză nu mai sunt sigure că vorbesc o engleză corectă din punct de vedere gramatical, întrucât au fost nevoite să ”se coboare” la nivelul de cunoștințe și, implicit, de înțelegere al interlocutorului pentru a fi sigure că vor fi înțelese. În absența unor standarde care să îi ajute să facă o comparație (spre exemplu, un vorbitor nativ de limba engleză care să îi atenționeze atunci când greșesc), cunoștințele se deteriorează și rămân doar superficiale.
Învățarea unei limbi străine nu este un lucru ușor și, tocmai de aceea, trebuie tratată cu foarte multă seriozitate. Câți dintre noi pot spune că știu una sau mai multe limbi străine și se pot exprima cu ușurință indiferent de situație? Învățatul ”din auzite” poate fi un exercițiu util de pronunție și ne poate ajuta să simțim ”pulsul” limbii actuale, așa cum este ea vorbită de către nativi. Dar engleza auzită la televizor, în filme sau în alte programe de divertisment este o engleză informală, care abundă de exprimări triviale și incorect gramatical. Ce vă propun este să învățați limba engleză pornind de la niște baze concrete. Dacă nu ați reușit să o învățați în școală sau nu era cuprinsă în programa de învățământ, cea mai bună variantă este să vă adresați unui centru specializat în organizarea trainingurilor de limbi străine, cum este ECHO.
